Connect with us

10 TRIȘORI de la JOCURILE OLIMPICE care au fost prinși cu mâța-n sac!

Sport

10 TRIȘORI de la JOCURILE OLIMPICE care au fost prinși cu mâța-n sac!

10 TRIȘORI de la JOCURILE OLIMPICE care au fost prinși cu mâța-n sac!

În vremurile antice, trişatul şi mita de la jocurile Olimpice erau pedepsite cu amenzi, cu eliminarea din competiţie, şi cu o ruşine pe care nu o putea curăţa nimic. Deşi asta nu se mai poartă în zilele noastre, mulţi dintre atleţii trişori şi-au pierdut titlurile şi nu au mai avut voie să participe.

Modalitatea pe care o folosesc atleţii acum pentru a trişa este să consume substanţe interzise care le dau mai multă energie. Deşi jocurile Olimpice sunt acum un eveniment extrem de cunoscut în toată lumea şi presupun o anumită conduita, iată că nici lumea sportivă nu este lipsită de scandaluri, pentru că este cumva în natura umană. Ori că este vorba despre mită, ori că este vorba despre droguri, aceşti atleţi au fost prinşi şi pedepsiţi ca atare!

Iată câteva dintre lucrurile pe care sigur nu le ştiai despre jocurile Olimpice până acum:

Prima ediţie a jocurilor s-a ţinut în Atena, Grecia, în 1896, iar medaliile de aur sunt făcute 93% din argint, 6% cupru şi 1% aur, dar până în 1912 au fost făcute din aur pur. Pentru a hrăni atleţii, organizatorii trebuie să pregătească 60.000 de mese pe zi, iar ţara care a câştigat cele mai multe medalii este America, cu un total de 2403. Cercurile olimpice au fost create de un francez, pe nume Baron Pierre de Coubertin, în 1912 şi reprezintă toate continentele lumii.

Testările anti-drog au început în 1968, iar primul care a eşuat a fost un suedez. Acesta consumase două beri şi a fost descalificat. Primul bărbat negru care a câştigat o medalie de aur a fost Abebe Bikila, din Etiopia şi a câştigat un maraton de la jocurile din Roma din 1960, participând desculţ. Cel mai scurt meci de Judo din istoria jocurilor a durat 3 secunde.

Citește și:   Aceşti micuţi au uimit publicul şi au smuls ropote de aplauze. Sunt incredibili!

Patinajul este inclus în jocurile Olimpice pentru ediţiile din 1908 şi 1920, de asemenea şi hocheiul, care şi-a făcut debutul tot în ediţia de vară din 1920.

Un gimnast cu un picior de lemn a câştigat 6 medalii, dintre care 3 de aur la jocurile Olimpice din 1904. Acesta se numea George Eyser şi şi-a pierdut piciorul fiind călcat de tren, dar asta nu l-a oprit. George a câştigat o medalie de aur la paralele, la cal şi la căţărat pe frânghie. Varianta modernă a acestuia este Oscar Pistorius, din Africa de Sud, care deşi are ambele picioare amputate a câştigat o medalie de aur.

Pentru aproape 40 de ani şi artiştii au luptat pentru medaliile de aur. Baronul francez Pierre de Coubertin, unul dintre fondatorii jocurilor Olimpice moderne, a vrut să introducă şi arta şi cultura printre competiţii. Aşadar, începând cu 1912 la jocurile de la Stockholm, s-au acordat medalii de aur, argint şi bronz pentru pictură, sculptură, arhitectură, literatură şi muzica.

Aceste piese care concurau, trebuiau să fie originale şi să fie inspirate de lumea sportului. Coincidenţă sau nu, chiar Coubertin a fost cel care a câştigat prima medalie de aur pentru literatură. Începând cu 1948 artiştii nu au mai avut voie să participe, pentru că abuzau de idealurile pe care jocurile sportive le preferau.

Prima femeie care a câştigat o medalie la jocurile Olimpice habar nu avea că a participat. În timp ce studia arta la Paris în 1900, Margaret Abbott, în vârstă de 22 de ani a văzut un afiş pentru un turneu de golf şi s-a decis să participe. După ce a câştigat competiţia, aceasta a plecat acasă cu un bol de porţelan, dar ceea ce nu ştia aceasta era faptul că acea competiţie făcea parte din jocurile Olimpice de la Paris, care au fost organizate foarte prost în acea ediţie, şi că a devenit prima femeie care a câştigat un concurs olimpic din America.

Citește și:   10 actori care s-au îmbătat ca să poată filma anumite scene

Maratonul a fost inventat pentru ediţia din 1896 – acest eveniment a fost inventat de Michel Breal, care a fost inspirat de soldaţii greci care alergau distanţe mari pentru a da veşti. Deşi distanţa pe care atleţii trebuiau s-o alerge era mult mai scurtă, nu era cu nimic mai puţin crudă. Mai mult de jumătate din participanţi erau obligaţi să renunţe la jumătatea competiţiei din cauza extenuării.

Cea mai amuzantă situaţie a fost un atlet care a fost descalificat pentru că a sărit într-o căruţă în timpul maratonului, pentru a treia parte din cursă. Câştigătorul a fost grecul Spiridon Louis, un bărbat obsur care a alergat destul de încet, şi care s-a oprit la mijlocul competiţiei pentru a mânca un ou şi a bea un pahar de vin. Acesta a fost aclamat de public până la linia de final, ajungând un erou naţional, care din păcate nu a mai participiat niciodată la un maraton, ci s-a întors în satul lui unde a trăit o viaţă liniştită.

Pentru cele mai elocvente exemple de cei mai mari trişori de la jocurile Olimpice, click aici:

Viaţa de sportiv este foarte grea, mai ales atunci când îţi reprezinţi ţara în cele mai mari competiţii ale lumii, dar trişatul nu este niciodată o opţiune.

loading...
Continuați lectura
S-ar putea să-ți placă și...
Click pentru a comenta

Lasă un răspuns

Mai multe din Sport

Sus